Anglia a avut parte de două lecţii de fotbal ofensiv în două zile. Prima, pe „Anfield”, marţi, a doua ieri, la
Manchester. Efervescente şi dezlănţuite, aşa au arătat United şi AS Roma. În lipsa lui Cristiano Ronaldo, doar rezervă, „mingicarul” de serviciu a fost Anderson. Careul lui Doni a arătat ca o cetate sub asediu, care însă nu a cedat sub „ghiulelele” lui Tevez, Hargreaves, Anderson şi Giggs. Ratările îi puteau costa pe englezi. Norocul lui Van der Sar, la meciul 100 în cupele europene, s-a numit însă De Rossi, care a executat în peluză penalty-ul acordat de arbitrul Ovrebo pentru duelul dintre Brown şi Mancini. Nu a iertat însă Tevez, argentinianul marcând cu un plonjon spectaculos, la centrarea perfectă a lui Hargreaves. Bucuria englezilor a fost întregită de revenirea lui Gary Neville după o lungă perioadă de absenţa, el jucând primele minute în acest sezon. Golul acestuia, singurul al partidei, a stabilit un nou record de victorii consecutive pe teren propriu, 11, în Liga Campionilor. Până aseară, primul loc era împărţit de Juventus şi United. De altfel, „diavolii” nu au mai pierdut acasă de mai bine de trei ani, în februarie 2005 fiind înregistrat ultimul eşec, în faţa Milanului. De atunci au trecut 13 partide pe „Old Trafford”. Urmează „dubla” cu Barcelona. Va fi un duel între singurele formaţii care nu au pierdut în acest sezon din C1.
marți, 31 martie 2009
O strângere de mână de la Hollywood
Sunt aici pentru că este o provocare să văd industria filmului la nivel incipient, dar în plină dezvoltare” a declarat David Flynn de la
Agenţia United Talents. Agentul de la Hollywood este zilele acestea la Bucureşti, invitat la Festivalul de scurt şi mediu metraj NexT. Dacă marţi a fost prima zi de proiecţie a filmelor din competiţia manifestării, miercuri a fost prima zi de seminarii. Primii invitaţi: David Flynn, regizorul francez Nicolas Philibert şi Cristian Mungiu.
„Toată lumea ştie că existaţi, ceea ce e foarte important şi voi ar trebui să dezvoltaţi asta" a declarat, ieri, Flynn în cadrul seminarului său intitulat „Ce poate un agent să facă pentru un talent?”. Principala atribuţie a unui agent este să fie la curent cu tot ce se întâmplă în jur, susţine Flynn. Pe lângă munca de mediere a relaţiei dintre clienţi şi studiourile de producţie, un agent are ca atribuţie "introducerea de noi talente pe piaţă" şi lansarea acestora. Înainte de a ajunge să faci acestă meserie, există o lungă perioadă de practică: de la selectarea scrisorilor sau cumpăratul ziarelor până la momentul când devii asistentul unui agent. „E un fel de muncă de secretară. Singura deosebire este că asculţi toate conversaţiile telefonice.” În general un agent primeşte 10% din onorariul clientului
său. Flynn spune că de cele mai multe ori nu există contracte încheiate între artişti şi oamenii la costum (pentru că agenţii se îmbracă întodeauna în costum). „O stângere de mână valorează mai mult”.
Invitat să susţină un master-class de regie, Cristian Mungiu a ales, poate, cea mai bună soluţie. El a vorbit despre „4,3,2”, despre deciziile pe care le-a luat înainte să scrie scenariul dar şi în timpul filmărilor. Mungiu a explicat, proiectând secvenţe din film, o parte din soluţiile tehnice pe care le-a găsit pentru ca filmul să arate aşa cum îşi dorea. Că punctul său de vedere nu trebuie să fie vizibil, că filmul trebuie să se termine înainte ca povestea să aibă o concluzie, că perioadacomuniste nu trebuie să fie prea evidentă, că nu o să construiască decoruri sunt câteva din lucrurile pe care regizorul spune că le ştia chiar înainte să scrie scenariul. Un alt lucru a fost încercarea de a filma secvenţe lungi într-un singur cadru. Şi de la o secvenţă filmată „dintr-una” care durează 4 minute, la începutul filmului, au ajuns să filmeze 10 minute dintr-un cadru.
Venit în România pentru a-şi prezenta documentarul, Întoarcerea în Normandia, Nicolas Philibert, autorul succesului mondial Etre et avoir a susţinut un seminar şi la NexT. "Atunci când încep un film, cu cât ştiu mai mult, cu atât ştiu mai puţine", a declarat Philibert, în cadrul atelierului despre film documentar moderat de regizorul Alexandru Solomon. "Foarte adesea, documentarul este asimilat cu ziaristica, cu reportajul. Documentarul pe care îl vedem la televizor este un demers prin care divulgi ceva ce ştii, dar în privinţa cinematografiei documentaristice, este vorba strict de cunoaşterea subiectului, pe care să îl dezvolţi ulterior", a mai subliniat
regizorul.
Seminariile NexT continuă azi cu două prelegeri despre sound-design, iar vineri sunt programate discuţii despre importanţa festivalurilor şi despre “cum se poate vinde un scurtmetraj”.
Agenţia United Talents. Agentul de la Hollywood este zilele acestea la Bucureşti, invitat la Festivalul de scurt şi mediu metraj NexT. Dacă marţi a fost prima zi de proiecţie a filmelor din competiţia manifestării, miercuri a fost prima zi de seminarii. Primii invitaţi: David Flynn, regizorul francez Nicolas Philibert şi Cristian Mungiu.
„Toată lumea ştie că existaţi, ceea ce e foarte important şi voi ar trebui să dezvoltaţi asta" a declarat, ieri, Flynn în cadrul seminarului său intitulat „Ce poate un agent să facă pentru un talent?”. Principala atribuţie a unui agent este să fie la curent cu tot ce se întâmplă în jur, susţine Flynn. Pe lângă munca de mediere a relaţiei dintre clienţi şi studiourile de producţie, un agent are ca atribuţie "introducerea de noi talente pe piaţă" şi lansarea acestora. Înainte de a ajunge să faci acestă meserie, există o lungă perioadă de practică: de la selectarea scrisorilor sau cumpăratul ziarelor până la momentul când devii asistentul unui agent. „E un fel de muncă de secretară. Singura deosebire este că asculţi toate conversaţiile telefonice.” În general un agent primeşte 10% din onorariul clientului
său. Flynn spune că de cele mai multe ori nu există contracte încheiate între artişti şi oamenii la costum (pentru că agenţii se îmbracă întodeauna în costum). „O stângere de mână valorează mai mult”.
Invitat să susţină un master-class de regie, Cristian Mungiu a ales, poate, cea mai bună soluţie. El a vorbit despre „4,3,2”, despre deciziile pe care le-a luat înainte să scrie scenariul dar şi în timpul filmărilor. Mungiu a explicat, proiectând secvenţe din film, o parte din soluţiile tehnice pe care le-a găsit pentru ca filmul să arate aşa cum îşi dorea. Că punctul său de vedere nu trebuie să fie vizibil, că filmul trebuie să se termine înainte ca povestea să aibă o concluzie, că perioadacomuniste nu trebuie să fie prea evidentă, că nu o să construiască decoruri sunt câteva din lucrurile pe care regizorul spune că le ştia chiar înainte să scrie scenariul. Un alt lucru a fost încercarea de a filma secvenţe lungi într-un singur cadru. Şi de la o secvenţă filmată „dintr-una” care durează 4 minute, la începutul filmului, au ajuns să filmeze 10 minute dintr-un cadru.
Venit în România pentru a-şi prezenta documentarul, Întoarcerea în Normandia, Nicolas Philibert, autorul succesului mondial Etre et avoir a susţinut un seminar şi la NexT. "Atunci când încep un film, cu cât ştiu mai mult, cu atât ştiu mai puţine", a declarat Philibert, în cadrul atelierului despre film documentar moderat de regizorul Alexandru Solomon. "Foarte adesea, documentarul este asimilat cu ziaristica, cu reportajul. Documentarul pe care îl vedem la televizor este un demers prin care divulgi ceva ce ştii, dar în privinţa cinematografiei documentaristice, este vorba strict de cunoaşterea subiectului, pe care să îl dezvolţi ulterior", a mai subliniat
regizorul.
Seminariile NexT continuă azi cu două prelegeri despre sound-design, iar vineri sunt programate discuţii despre importanţa festivalurilor şi despre “cum se poate vinde un scurtmetraj”.
Sergiu Nicolaescu: “Orice aş face, tot dinozaur rămân”
egizorul lansează mâine „Supravieţuitorul“.
La
cei 78 de ani ai săi, pe care-i aniversează duminică, Sergiu Nicolaescu şi-a păstrat o siguranţă de sine dezarmantă. Privind înapoi, îşi vede filmele impecabile, pe comisarul Moldovan, un erou onest şi imparţial pe care l-a strecurat prin cenzura comunistă, iar pe el însuşi, un actor şi un regizor fără cusur. Privind înainte, mai are un “Poker” de regizat, un film după un scenariu de Corneliu Vadim Tudor, “Candele de zăpadă”, şi unul mult amânat, “Trenul morţii”.
În epoca ceauşistă, a pus în mişcare rotiţele în cinema-ul românesc, de la finanţări, la prima şcoală de cascadori. Tot el a pus însă monopol pe bani
şi pe atenţia mai-marilor Partidului, câştigându-şi după ‘89 titlul de “dinozaur” – “nu pentru că vor ei să mă facă, ci pentru că eu m-am făcut”, povesteşte în interviul acordat EVZ. Al şaselea film din seria Comisarului, “Supravieţuitorul”, intră în cinematografe mâine, fără speranţa unor milioane de spectatori, “ca pe vremuri”.
“Filmele mele sunt impecabile”
EVZ: Aţi înviat, după 27 de ani, un personaj-simbol din comunism. Ce mai face Comisarul Moldovan, după atâţia ani?
Sergiu Nicolaescu: Au trecut nişte ani, e adevărat. Dacă nu mă înşel, în ’81 am făcut “Duelul”. Moldovan avea un final pe atunci, dar cenzura l-a refuzat pe acest ultim comisar.
Care trebuia să fie finalul?
Eu muream. Îmi răzbunam băiatul. Dar filmul ăsta, „Recviem pentru comisar”, n-a fost acceptat, nu mai ştiu de ce. Cel de acum, „Supravieţuitorul”, se petrece în 1978, la vârsta mea de acum, iar comisarul a avut un destin inspirat din viaţa unchiului meu, Gheorghe Cambrea, care a fost închis din 1950 până în 1965. Moldovan fuge din ţară în 1965, intră în jocul ruleta rusească şi are noroc până în 1978, când ajunge în Praga, unde se desfăşoară toată acţiunea. Subiectul e foarte bun, pentru că am perioada 44 - 45, cu venirea ruşilor, pe urmă anii 50, 60, 70. Sunt nişte perioade fabuloase şi le-am refăcut foarte bine. Mi-am păstrat stilul
. Mi-am revăzut de curând filmele mele la televizor şi erau foarte bine refăcute epocile, se cunoaşte că am trăit atunci. Impecabile sunt filmele, impecabile. Înainte de Moldovan l-am jucat pe Miclovan - scenaristul Titus Popovici mi-a propus seria asta de filme poliţiste - şi după ce l-am văzut, am avut o surpriză: eram la fel de bun actor ca şi regizor. Fie vorba între noi, eu mi-am făcut facultatea de regie în copilărie. Aveam un cinema aproape de casă şi mama ştia unde mă găseşte. Am în continuare o imaginaţie extraordinară şi dacă se mai leagă şi cu lucruri pe care le-am trăit, atunci iese aproape perfect.
N-aveaţi şcoala de regie, dar aveaţi filmele americane poliţiste la îndemână...
Da, dar să ştii că nu a observat nimeni că m-am inspirat din ele! În „Duelul” e o scenă în care el intră într-o pivniţă şi le arată copiilor lor ce a scris pe pereţi când era de vârsta lor. E luată din „Îngeri cu feţe murdare”, cu James Cagney. Voiam ca cineva să-mi spună: „Uite, asta-i scena aia din filmul ăla”. Şi nu mi-a spus nimeni, am fost supărat.
La
cei 78 de ani ai săi, pe care-i aniversează duminică, Sergiu Nicolaescu şi-a păstrat o siguranţă de sine dezarmantă. Privind înapoi, îşi vede filmele impecabile, pe comisarul Moldovan, un erou onest şi imparţial pe care l-a strecurat prin cenzura comunistă, iar pe el însuşi, un actor şi un regizor fără cusur. Privind înainte, mai are un “Poker” de regizat, un film după un scenariu de Corneliu Vadim Tudor, “Candele de zăpadă”, şi unul mult amânat, “Trenul morţii”.
În epoca ceauşistă, a pus în mişcare rotiţele în cinema-ul românesc, de la finanţări, la prima şcoală de cascadori. Tot el a pus însă monopol pe bani
şi pe atenţia mai-marilor Partidului, câştigându-şi după ‘89 titlul de “dinozaur” – “nu pentru că vor ei să mă facă, ci pentru că eu m-am făcut”, povesteşte în interviul acordat EVZ. Al şaselea film din seria Comisarului, “Supravieţuitorul”, intră în cinematografe mâine, fără speranţa unor milioane de spectatori, “ca pe vremuri”.
“Filmele mele sunt impecabile”
EVZ: Aţi înviat, după 27 de ani, un personaj-simbol din comunism. Ce mai face Comisarul Moldovan, după atâţia ani?
Sergiu Nicolaescu: Au trecut nişte ani, e adevărat. Dacă nu mă înşel, în ’81 am făcut “Duelul”. Moldovan avea un final pe atunci, dar cenzura l-a refuzat pe acest ultim comisar.
Care trebuia să fie finalul?
Eu muream. Îmi răzbunam băiatul. Dar filmul ăsta, „Recviem pentru comisar”, n-a fost acceptat, nu mai ştiu de ce. Cel de acum, „Supravieţuitorul”, se petrece în 1978, la vârsta mea de acum, iar comisarul a avut un destin inspirat din viaţa unchiului meu, Gheorghe Cambrea, care a fost închis din 1950 până în 1965. Moldovan fuge din ţară în 1965, intră în jocul ruleta rusească şi are noroc până în 1978, când ajunge în Praga, unde se desfăşoară toată acţiunea. Subiectul e foarte bun, pentru că am perioada 44 - 45, cu venirea ruşilor, pe urmă anii 50, 60, 70. Sunt nişte perioade fabuloase şi le-am refăcut foarte bine. Mi-am păstrat stilul
. Mi-am revăzut de curând filmele mele la televizor şi erau foarte bine refăcute epocile, se cunoaşte că am trăit atunci. Impecabile sunt filmele, impecabile. Înainte de Moldovan l-am jucat pe Miclovan - scenaristul Titus Popovici mi-a propus seria asta de filme poliţiste - şi după ce l-am văzut, am avut o surpriză: eram la fel de bun actor ca şi regizor. Fie vorba între noi, eu mi-am făcut facultatea de regie în copilărie. Aveam un cinema aproape de casă şi mama ştia unde mă găseşte. Am în continuare o imaginaţie extraordinară şi dacă se mai leagă şi cu lucruri pe care le-am trăit, atunci iese aproape perfect.
N-aveaţi şcoala de regie, dar aveaţi filmele americane poliţiste la îndemână...
Da, dar să ştii că nu a observat nimeni că m-am inspirat din ele! În „Duelul” e o scenă în care el intră într-o pivniţă şi le arată copiilor lor ce a scris pe pereţi când era de vârsta lor. E luată din „Îngeri cu feţe murdare”, cu James Cagney. Voiam ca cineva să-mi spună: „Uite, asta-i scena aia din filmul ăla”. Şi nu mi-a spus nimeni, am fost supărat.
O viaţă tragică în benzi desenate
Filmul „Persepolis" are premiera mâine, în cinematografele bucureştene
80.000 de desene, pentru aproximativ 130.000 de scene. Un film făcut prin metodele tradiţionale, fără imagini generate pe computer. „Persepolis" are premiera mâine, la
cinematografele bucureştene Hollywood Multiplex şi Plaza România.
Cu un buget de 6 milioane de euro (rezonabil pentru un film 2D făcut în Franţa), filmul de animaţie "Persepolis" prezintă versiunea pentru marele ecran a memoriilor unei fetiţe iranience, Marjane Satrapi, care a trăit revoluţia islamică şi venirea fundamentaliştilor la putere.
Prin ochii copilului de nouă ani, asistăm la războiul dintre Iran şi Irak, la teama care încolţeşte în inimile celor nevinovaţi, implicaţi în acest război, la ipocrizia cu care se confruntă femeile iranience obligate să poarte văl. La vârsta de 14 ani, părinţii Marjanei îşi trimit fata să studieze în Austria, pentru a o pune la adăpost de primejdii. Aici se adaptează în cele din urmă.
Totuşi, dorul de casă o determină să se întoarcă în Iran, alături de familia ei. Din nou, pentru Marjane începe o perioadă dificilă de adaptare în ţara natală, după care urmează cursurile şcolii de arte şi se căsătoreşte. Dar la vârsta de 24 de ani, realizează că, deşi este iraniancă, nu poate trăi în Iran şi decide să plece în Franţa.
Pelicula regizată chiar de autoare, împreună cu Vincent Paronnaud a fost distinsă cu Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Cannes, anul trecut. De asemenea, a fost nominalizată la Oscar, la categoria „cel mai bun film de animaţie" şi la Globurile de Aur, la categoria „cel mai bun film străin".
80.000 de desene, pentru aproximativ 130.000 de scene. Un film făcut prin metodele tradiţionale, fără imagini generate pe computer. „Persepolis" are premiera mâine, la
cinematografele bucureştene Hollywood Multiplex şi Plaza România.
Cu un buget de 6 milioane de euro (rezonabil pentru un film 2D făcut în Franţa), filmul de animaţie "Persepolis" prezintă versiunea pentru marele ecran a memoriilor unei fetiţe iranience, Marjane Satrapi, care a trăit revoluţia islamică şi venirea fundamentaliştilor la putere.
Prin ochii copilului de nouă ani, asistăm la războiul dintre Iran şi Irak, la teama care încolţeşte în inimile celor nevinovaţi, implicaţi în acest război, la ipocrizia cu care se confruntă femeile iranience obligate să poarte văl. La vârsta de 14 ani, părinţii Marjanei îşi trimit fata să studieze în Austria, pentru a o pune la adăpost de primejdii. Aici se adaptează în cele din urmă.
Totuşi, dorul de casă o determină să se întoarcă în Iran, alături de familia ei. Din nou, pentru Marjane începe o perioadă dificilă de adaptare în ţara natală, după care urmează cursurile şcolii de arte şi se căsătoreşte. Dar la vârsta de 24 de ani, realizează că, deşi este iraniancă, nu poate trăi în Iran şi decide să plece în Franţa.
Pelicula regizată chiar de autoare, împreună cu Vincent Paronnaud a fost distinsă cu Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Cannes, anul trecut. De asemenea, a fost nominalizată la Oscar, la categoria „cel mai bun film de animaţie" şi la Globurile de Aur, la categoria „cel mai bun film străin".
Regizorul Igor Cobileanski: „Spectatorul nu ma intereseaza dupa ce iese din sala“
A terminat de curind filmarile la o pelicula menita micului ecran, „Tache“, si se va apuca sa lucreze la debutul sau in lungmetraj. Intre timp, a povestit pentru Cotidianul de ce imparte oamenii in naivi, prosti si barbati, ce se poate face pe bune cu un bec si cum de Moldova are bancuri
, pe cind in Romania ele sint pe cale de disparitie.
Igor Cobileanski
Regizorul din Republica Moldova Igor Cobileanski este autorul scurtmetrajelor „Sasa, Grisa si Ion“ si „Cind se stinge lumina“, adevarate hituri de cind au fost postate pe YouTube. Recent a finalizat filmul „Tache“, pe un scenariu de Mara Nicolescu si cu Mircea Diaconu in rolul principal.
Regizorul are la activ si un documentar, spoturi, dar si clipuri pentru Zdob si Zdub („Buna dimineata“, „Miorita“ etc.) sau pentru Alternosfera, plus
citeva roluri in filme. In cursul acestei veri, Igor Cobileanski se va apuca de filmat un scenariu de lungmetraj, pe care l-a scris de acum doi ani si pe care il va produce MediaPro.
, pe cind in Romania ele sint pe cale de disparitie.
Igor Cobileanski
Regizorul din Republica Moldova Igor Cobileanski este autorul scurtmetrajelor „Sasa, Grisa si Ion“ si „Cind se stinge lumina“, adevarate hituri de cind au fost postate pe YouTube. Recent a finalizat filmul „Tache“, pe un scenariu de Mara Nicolescu si cu Mircea Diaconu in rolul principal.
Regizorul are la activ si un documentar, spoturi, dar si clipuri pentru Zdob si Zdub („Buna dimineata“, „Miorita“ etc.) sau pentru Alternosfera, plus
citeva roluri in filme. In cursul acestei veri, Igor Cobileanski se va apuca de filmat un scenariu de lungmetraj, pe care l-a scris de acum doi ani si pe care il va produce MediaPro.
Romatsa este dispusă să plătească o parte din daune pasagerilor ce au dat în judecată Tarom
Controlorii de trafic aerian de la
Romatsa susţin că sunt dispuşi să plătească o parte din daunele cerute de pasageri în procesul deschis companiei
Tarom pentru incidentul de pe 30 decembrie 2007, când un avion a intrat într-o maşină aflată pe pistă.
Mai mulţi pasageri au dat în judecată Tarom, pentru incidentul din decembrie 2007, solicitând daune de circa 520.000 de euro de fiecare. Primul termen în acest proces trebuia să se judece miercuri, însă a fost amânat.
În 30 decembrie 2007, o aeronavă Boeing a companiei Tarom, în care se aflau 117 de pasageri şi şase membri ai echipajului, a intrat într-un utilaj
de întreţinere aflat pe pista de decolare. Controlul Comisiei de anchetă a Ministerului Transporturilor a arătat că a fost vorba de o eroare umană şi că nu s-au respectat procedurile aplicabile în cazuri de vizibilitate redusă.
Romatsa susţin că sunt dispuşi să plătească o parte din daunele cerute de pasageri în procesul deschis companiei
Tarom pentru incidentul de pe 30 decembrie 2007, când un avion a intrat într-o maşină aflată pe pistă.
Mai mulţi pasageri au dat în judecată Tarom, pentru incidentul din decembrie 2007, solicitând daune de circa 520.000 de euro de fiecare. Primul termen în acest proces trebuia să se judece miercuri, însă a fost amânat.
În 30 decembrie 2007, o aeronavă Boeing a companiei Tarom, în care se aflau 117 de pasageri şi şase membri ai echipajului, a intrat într-un utilaj
de întreţinere aflat pe pista de decolare. Controlul Comisiei de anchetă a Ministerului Transporturilor a arătat că a fost vorba de o eroare umană şi că nu s-au respectat procedurile aplicabile în cazuri de vizibilitate redusă.
Risc ridicat de avalanşe în Munţii Făgăraş
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare pentru risc de avalanşe de gradul al patrulea, pe o scară până la
cinci, în Munţii Făgăraş, iar salvamontiştii îi avertizează pe turişti să nu plece pe traseele montane vizate.
Potrivit specialiştilor, avertizarea de avalanşe este valabilă pentru joi, dar riscul se va menţine ridicat şi în zilele următoare.
cinci, în Munţii Făgăraş, iar salvamontiştii îi avertizează pe turişti să nu plece pe traseele montane vizate.
Potrivit specialiştilor, avertizarea de avalanşe este valabilă pentru joi, dar riscul se va menţine ridicat şi în zilele următoare.
O sută de taximetriştii, în greva foamei
Aproape 100 de taximetrişti s-au adunat astăzi în faţa Primăriei Capitalei şi au intrat în greva foamei, în semn de protest.
Aceştia cer reducerea accizelor la carburant şi eliminarea taxei de primă inmatriculare pentru transportatorii autorizaţi, pe motiv că aceştia reprezintă o utilitate publică.
Însă acţiunea lor iniţială a fost suspendată. La
Bucureşti erau aşteptaţi, astăzi, peste 6000 de taximetrişti pentru a participa la un miting de amploare.
Şoferii ar fi trebuit să se adune în Piaţa Charles de Gaulle în jurul orei 10.00 şi după două ore să pornească spre Calea Victoriei. Marşul urma să continue spre Palatul Parlamentului, iar în Piaţa Constituţie era programat un miting de proteste.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Patronatului Operatorilor de Transport în Regim de Taxi, Remus Nedelcu, a motivat suspendarea protestului pentru că nu a vrut ca taximetriştii pe care îi reprezintă nu au vrut să fie "prinşi în mijlocul unei lupte electorale".
"În ultimele 48 de ore au apărut presiuni cu caracter politic asupra Asociaţiei noastre atât în Bucureşti, cât şi în ţară, legate de apropiata campanie
electorală. S-a dorit transformarea mitingului nostru într-o rampă de lansare electorală pentru diverşi candidaţi, mai ales din Municipiul Bucureşti, lucru care ar fi fost în totală contradicţie cu protestul nostru", a declarat acesta.
Aceştia cer reducerea accizelor la carburant şi eliminarea taxei de primă inmatriculare pentru transportatorii autorizaţi, pe motiv că aceştia reprezintă o utilitate publică.
Însă acţiunea lor iniţială a fost suspendată. La
Bucureşti erau aşteptaţi, astăzi, peste 6000 de taximetrişti pentru a participa la un miting de amploare.
Şoferii ar fi trebuit să se adune în Piaţa Charles de Gaulle în jurul orei 10.00 şi după două ore să pornească spre Calea Victoriei. Marşul urma să continue spre Palatul Parlamentului, iar în Piaţa Constituţie era programat un miting de proteste.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Patronatului Operatorilor de Transport în Regim de Taxi, Remus Nedelcu, a motivat suspendarea protestului pentru că nu a vrut ca taximetriştii pe care îi reprezintă nu au vrut să fie "prinşi în mijlocul unei lupte electorale".
"În ultimele 48 de ore au apărut presiuni cu caracter politic asupra Asociaţiei noastre atât în Bucureşti, cât şi în ţară, legate de apropiata campanie
electorală. S-a dorit transformarea mitingului nostru într-o rampă de lansare electorală pentru diverşi candidaţi, mai ales din Municipiul Bucureşti, lucru care ar fi fost în totală contradicţie cu protestul nostru", a declarat acesta.
Premiul pentru liberatatea presei a fost acordat unei jurnaliste din Mexic
Distincţia mondială a libertăţii presei UNESCO-Guillermo Cano 2008 a fost oferit, ieri, ziaristei Lydia Cacho Ribeiro, transmite AFP.
Potrivit preşedintelui juriului, Joe Thloloe, "juriul a fost impresionat de curajul jurnalistei care continuă să dezvăluie fapte de corupţie politică, crimă organizată şi violenţă domestică, în ciuda ameninţărilor cu moartea, o tentativă de sabotaj şi mai multe procese".
"Un jurnalist, care cunoaşte mediul ostil în care trebuie să lucreze şi care face totul pentru a-şi menţine cititorii informaţi despre societatea în care trăiesc, merită recunoştinţa noastră pentru contribuţia sa la
libertatea de expresie în toată lumea. Lydia Cacho Ribeiro este un astfel de jurnalist", a mai spus Thloloe.
Jurnalista Lydia Cacho Ribeiro s-a născut în 1963 şi este ziarist independent în Cancun, precum şi colaborator al publicaţiei La Voz del Caribe.
Premiul acordat poartă numele lui Guillermo Cano, director al unei publicaţii columbiene, asasinat în 1987 pentru că a denunţat mafia drogurilor din ţara sa.
Anul trecut, Premiul mondial al libertăţii presei UNESCO-Guillermo Cano a fost decernat, postum, jurnalistei ruse Anna Politkovskaya, pentru curajul pe care l-a dovedit în timpul conflictelor din Cecenia, în pofida numeroaselor ameninţări.
Potrivit preşedintelui juriului, Joe Thloloe, "juriul a fost impresionat de curajul jurnalistei care continuă să dezvăluie fapte de corupţie politică, crimă organizată şi violenţă domestică, în ciuda ameninţărilor cu moartea, o tentativă de sabotaj şi mai multe procese".
"Un jurnalist, care cunoaşte mediul ostil în care trebuie să lucreze şi care face totul pentru a-şi menţine cititorii informaţi despre societatea în care trăiesc, merită recunoştinţa noastră pentru contribuţia sa la
libertatea de expresie în toată lumea. Lydia Cacho Ribeiro este un astfel de jurnalist", a mai spus Thloloe.
Jurnalista Lydia Cacho Ribeiro s-a născut în 1963 şi este ziarist independent în Cancun, precum şi colaborator al publicaţiei La Voz del Caribe.
Premiul acordat poartă numele lui Guillermo Cano, director al unei publicaţii columbiene, asasinat în 1987 pentru că a denunţat mafia drogurilor din ţara sa.
Anul trecut, Premiul mondial al libertăţii presei UNESCO-Guillermo Cano a fost decernat, postum, jurnalistei ruse Anna Politkovskaya, pentru curajul pe care l-a dovedit în timpul conflictelor din Cecenia, în pofida numeroaselor ameninţări.
luni, 23 februarie 2009
Adi Minune, inselat de amanta cu un fotbalist amator
Manelistul trage cu pistolul pentru o femeie care il «traduce»
Manelistul Adrian Copilul Minune a facut o criza violenta de gelozie pentru o femeie care nu i-a fost tocmai fidela. Apropiati ai Simonei Ianit ne-au declarat ca amanta lui Minune a trait o lunga perioada cu un fotbalist amator, pe nume Adrian Zamfirescu, cunoscut mai degraba sub porecla de Gaja. Cum Pitestiul este un oras mic, lumea barfeste de mult timp ca Gaja o vizita deseori pe „nevasta lu’ Adi Minune“. Mai mult, Gaja este mare fan de manele, iar Adi de Vito ii este prieten!
Cu toate ca Simona Elena Ianit si manelistul s-au cunoscut acum mai bine de 15 ani si se iubesc in continuare, acest lucru nu a impiedicat-o pe femeie sa accepte avansurile unui alt barbat. Adrian Zamfirescu este mai mic decat Simona cu aproximativ trei ani. Pentru ca telenovela sa fie completa, Minune urmeaza sa-si puna pirostriile in toamna aceasta, dar nu cu Simona. El o prefera pe Cati.
Manelistul Adrian Copilul Minune a facut o criza violenta de gelozie pentru o femeie care nu i-a fost tocmai fidela. Apropiati ai Simonei Ianit ne-au declarat ca amanta lui Minune a trait o lunga perioada cu un fotbalist amator, pe nume Adrian Zamfirescu, cunoscut mai degraba sub porecla de Gaja. Cum Pitestiul este un oras mic, lumea barfeste de mult timp ca Gaja o vizita deseori pe „nevasta lu’ Adi Minune“. Mai mult, Gaja este mare fan de manele, iar Adi de Vito ii este prieten.
Simona Elena Ianit este cunoscuta in Pitesti ca „femeia lui Minune“. Ea si manelistul s-au cunoscut acum mai bine de 15 ani si se iubesc in continuare, desi Minune urmeaza sa-si puna pirostriile in toamna aceasta, cu Cati. Chiar daca Adi de Vito pare a fi barbatul vietii ei, acest lucru nu a impiedicat-o pe Simona sa lase curtata de un alt barbat. Acesta se numeste, culmea, tot Adrian – se pare ca femeia are o slabiciune la acest nume! - si a fost fotbalist.
«M-am nascut cu semn in frunte»
Adrian Zamfirescu, zis Gaja, este din Pitesti, unde a jucat, vreme de cativa ani, fotbal de sala. Are in jur de 30 de ani, fiind mai mic decat Simona (33) si s-a nascut cu o suvita alba de par pe frunte, lucru datorat, din cate le-a povestit prietenilor, sperieturii suferite de mama sa la cutremurul din 1977. Mama lui Gaja este de etnie rroma, iar tatal a lucrat in armata, familia fiind bine situata financiar. Cei care il cunosc pe Gaja spun ca acesta avea sentimente puternice fata de Simona, care il cam exploata insa pe fostul sportiv, punan-du-l sa-i satisfaca tot felul de capricii. Zamfirescu accepta, fiindca era indragostit lulea de Simona si era in stare sa faca orice pentru ea, povestesc apropiatii lor. Gaja isi castiga existenta cu tot felul de „afaceri“ in Pitesti: amaneteaza bijuterii, ceasuri sau telefoane mobile. Poarta mult aur, este innebunit dupa manele, iar preferatul lui este Adi Minune, cu care, de altfel, e prieten.
Simona si Gåja se distrau in «Duet»
Tot barfitorii din oras ne-au mai povestit ca unul din locurile preferate in care Simona Ianit se distra impreuna cu Gaja este localul „Duet“ din Pitesti. Acesta este un club de manele, frecventat de interlopi care se simt bine aruncand cu bani la lautari. Simona nu se temea ca Adrian ar putea afla de idila ei cu Gaja, ci se afisa nonsalant cu fotbalistul si, uneori, si cu sora ei, Alina.
Minune are grija de amanta
Cu toate ca are trei copii cu Cati, cea care va deveni sotia lui oficiala pe 6 septembrie, Adrian Copilul Minune a fost intotdeanuna foarte generos cu amanta lui. Simona este ingrijita, bine imbracata, plina de bijuterii, locuieste in apartamentul din Pitesti cumparat de Minune in cartierul Gavana si conduce un Mercedes E220, cadou tot de la manelist. Se stie insa ca Adrian ar fi cumparat pe numele lui apartamentul in care sta Simona.
Saptamana trecuta, in noaptea de luni spre marti, dupa o petrecere prelungita, Minune a sunat-o pe amanta lui, Simona, care nu i-a raspuns la apeluri. Gandindu-se ca femeia isi petrece noaptea cu alt barbat, manelistul a descins la locuinta femeii si a inceput sa bata la usa. Cum iubita nu i-a deschis, artistul s-a enervat si mai tare, asa ca a scos un pistol cu bile de otel si a tras un glont in usa metalica de la intrarea in apartament. Auzind bubuitura, Simona a deschis usa, primindu-l pe Minune in casa, unde au incins o cearta puternica, reusind sa trezeasca toti vecinii din bloc. Provocat de amanta, care se pare ca ar fi refuzat sa faca amor cu el, Minune a mai tras doua focuri de arma, unul intr-o vitrina, iar altul in spatarul unui fotoliu. Desi nervos, manelistul nu a lovit-o pe Simona Ianit. Auzind zgomotele puternice, vecinii au sunat la Politie. Un echipaj al Sectiei 4 a venit la fata locului si i-a interogat pe cei doi amorezi nabadaiosi, in final hotarand sa-l amendeze pe Adi de Vito cu 1.000 RON pentru tulburarea ordinii si linistii publice. Pistolul cu care Minune si-a descarcat nervii si bilele de otel a fost confiscat, iar pentru folosirea lui ilegala, politistii i-au mai aplicat cantaretului o amenda de 2.000 de RON. Adrian detinea legal arma neletala, avand certificat de detinator.
Manelistul Adrian Copilul Minune a facut o criza violenta de gelozie pentru o femeie care nu i-a fost tocmai fidela. Apropiati ai Simonei Ianit ne-au declarat ca amanta lui Minune a trait o lunga perioada cu un fotbalist amator, pe nume Adrian Zamfirescu, cunoscut mai degraba sub porecla de Gaja. Cum Pitestiul este un oras mic, lumea barfeste de mult timp ca Gaja o vizita deseori pe „nevasta lu’ Adi Minune“. Mai mult, Gaja este mare fan de manele, iar Adi de Vito ii este prieten!
Cu toate ca Simona Elena Ianit si manelistul s-au cunoscut acum mai bine de 15 ani si se iubesc in continuare, acest lucru nu a impiedicat-o pe femeie sa accepte avansurile unui alt barbat. Adrian Zamfirescu este mai mic decat Simona cu aproximativ trei ani. Pentru ca telenovela sa fie completa, Minune urmeaza sa-si puna pirostriile in toamna aceasta, dar nu cu Simona. El o prefera pe Cati.
Manelistul Adrian Copilul Minune a facut o criza violenta de gelozie pentru o femeie care nu i-a fost tocmai fidela. Apropiati ai Simonei Ianit ne-au declarat ca amanta lui Minune a trait o lunga perioada cu un fotbalist amator, pe nume Adrian Zamfirescu, cunoscut mai degraba sub porecla de Gaja. Cum Pitestiul este un oras mic, lumea barfeste de mult timp ca Gaja o vizita deseori pe „nevasta lu’ Adi Minune“. Mai mult, Gaja este mare fan de manele, iar Adi de Vito ii este prieten.
Simona Elena Ianit este cunoscuta in Pitesti ca „femeia lui Minune“. Ea si manelistul s-au cunoscut acum mai bine de 15 ani si se iubesc in continuare, desi Minune urmeaza sa-si puna pirostriile in toamna aceasta, cu Cati. Chiar daca Adi de Vito pare a fi barbatul vietii ei, acest lucru nu a impiedicat-o pe Simona sa lase curtata de un alt barbat. Acesta se numeste, culmea, tot Adrian – se pare ca femeia are o slabiciune la acest nume! - si a fost fotbalist.
«M-am nascut cu semn in frunte»
Adrian Zamfirescu, zis Gaja, este din Pitesti, unde a jucat, vreme de cativa ani, fotbal de sala. Are in jur de 30 de ani, fiind mai mic decat Simona (33) si s-a nascut cu o suvita alba de par pe frunte, lucru datorat, din cate le-a povestit prietenilor, sperieturii suferite de mama sa la cutremurul din 1977. Mama lui Gaja este de etnie rroma, iar tatal a lucrat in armata, familia fiind bine situata financiar. Cei care il cunosc pe Gaja spun ca acesta avea sentimente puternice fata de Simona, care il cam exploata insa pe fostul sportiv, punan-du-l sa-i satisfaca tot felul de capricii. Zamfirescu accepta, fiindca era indragostit lulea de Simona si era in stare sa faca orice pentru ea, povestesc apropiatii lor. Gaja isi castiga existenta cu tot felul de „afaceri“ in Pitesti: amaneteaza bijuterii, ceasuri sau telefoane mobile. Poarta mult aur, este innebunit dupa manele, iar preferatul lui este Adi Minune, cu care, de altfel, e prieten.
Simona si Gåja se distrau in «Duet»
Tot barfitorii din oras ne-au mai povestit ca unul din locurile preferate in care Simona Ianit se distra impreuna cu Gaja este localul „Duet“ din Pitesti. Acesta este un club de manele, frecventat de interlopi care se simt bine aruncand cu bani la lautari. Simona nu se temea ca Adrian ar putea afla de idila ei cu Gaja, ci se afisa nonsalant cu fotbalistul si, uneori, si cu sora ei, Alina.
Minune are grija de amanta
Cu toate ca are trei copii cu Cati, cea care va deveni sotia lui oficiala pe 6 septembrie, Adrian Copilul Minune a fost intotdeanuna foarte generos cu amanta lui. Simona este ingrijita, bine imbracata, plina de bijuterii, locuieste in apartamentul din Pitesti cumparat de Minune in cartierul Gavana si conduce un Mercedes E220, cadou tot de la manelist. Se stie insa ca Adrian ar fi cumparat pe numele lui apartamentul in care sta Simona.
Saptamana trecuta, in noaptea de luni spre marti, dupa o petrecere prelungita, Minune a sunat-o pe amanta lui, Simona, care nu i-a raspuns la apeluri. Gandindu-se ca femeia isi petrece noaptea cu alt barbat, manelistul a descins la locuinta femeii si a inceput sa bata la usa. Cum iubita nu i-a deschis, artistul s-a enervat si mai tare, asa ca a scos un pistol cu bile de otel si a tras un glont in usa metalica de la intrarea in apartament. Auzind bubuitura, Simona a deschis usa, primindu-l pe Minune in casa, unde au incins o cearta puternica, reusind sa trezeasca toti vecinii din bloc. Provocat de amanta, care se pare ca ar fi refuzat sa faca amor cu el, Minune a mai tras doua focuri de arma, unul intr-o vitrina, iar altul in spatarul unui fotoliu. Desi nervos, manelistul nu a lovit-o pe Simona Ianit. Auzind zgomotele puternice, vecinii au sunat la Politie. Un echipaj al Sectiei 4 a venit la fata locului si i-a interogat pe cei doi amorezi nabadaiosi, in final hotarand sa-l amendeze pe Adi de Vito cu 1.000 RON pentru tulburarea ordinii si linistii publice. Pistolul cu care Minune si-a descarcat nervii si bilele de otel a fost confiscat, iar pentru folosirea lui ilegala, politistii i-au mai aplicat cantaretului o amenda de 2.000 de RON. Adrian detinea legal arma neletala, avand certificat de detinator.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
