Intre slavi si Germania de dinainte de Marx si Hitler

insula de latinitate intr-o mare slava - Popescu n-a crezut ca va fi vreodata un exemplu viu pentru aceasta fraza pe care romanii si-o spun lor insile de mai bine de doua sute de ani incoace. Mai ales ca nu se gasea la Moscova, ci la Hamburg, capitala jurnalistica a Germaniei. Colegii lui de podium, vineri, 31 mai 2002, in sala Imperiala a primariei Hamburgului sunt din Rusia, Ucraina, Belarus si Bulgaria. Premiul Gerd Bucerius pentru incurajarea "presei tinere" din Est (mai degraba in sensul de noua presa, caci redactorii-sefi ai ziarelor din Minsk si Moscova premiate sunt mai carunti decat Popescu, iar Popescu mai chel decat ei) este acordat de fundatia Zeit, al carei prestigiu e mai presus de orice indoiala - printre membrii fondatori se numara Lord Ralf Dahrendorf si fostul cancelar Helmut Schmidt. Meritul principal al acestor publicatii din spatiul ex-sovietic este opozitia incapatanata fata de niste autoritati care se cred inca in URSS. Popescu n-are inca un Lukasenko despre care sa vorbeasca, dar a prezentat si el, la seminarul Zeit, cu justificata mandrie, conceptiile despre presa ale lui Miron Cozma sau Gigi Becali si a citat din Puiu Pascu, Vasile Dancu si Adrian Nastase, ca exponenti de marca ai filosofiei pesediste cu privire la aceeasi presa. Popescu si-a primit premiul din mainile dr. Hans Georg Wieck, fost ambasador, OSCE - ce mai, lume luminata pe-acolo, numai frizuri colilii si papioane de o suta de euro bucata... Impresia cea mai puternica i-a lasat-o insa lui Popescu un foarte tanar conte, Albrecht von Kalnein, inalt si rasat, vorbitor de vreo 5-6 limbi, de o politete lama de ras: o amintire a Germaniei de dinainte de Marx si Hitler. Si totusi, Popescu e naucit de cata rusa vorbesc nemtii din jurul lui - uite ca engleza nu ii e de-ajuns. Si daca asa o sa pateasca Popescu si dupa ce intra in NATO -