13 iulie 2009

Audi S4 sedan si Avant se vand din martie 2009

vudi a prezentat astazi informatiile oficiale despre modelul Audi S4, in varianta sedan si Avant (break). Limuzina medie Audi S4 este cu adevarat sportiva, performatele sale fiind generate in primul rand de un propulsor de V6 supraalimentat de 3.0 litri care este capabil sa ofere 333 de CP.

AWD S Tronic in 7 trepte
Alte argumente serioase pentru "rasa pur sportiva" a celor doua variante de Audi S4 sunt transmisia integrala Quattro si noua cutie
de viteze S Tronic in 7 trepte. Pentru ca transmisia integrala sa nu afecteze placerea de a conduce masina la viteze superioare, mai ales in curbe, soferul lui Audi S4 poate selecta manual o functie numita "active differential". Aceasta pastreaza masina pe trasa ideala, fara un efort suplimentar pentru sofer.

10 mai bun ca BMW 335i
Sistemele montate pe Audi S4 sedan si break, impreuna cu propulsorul V6, faca din limuzina medie de la Audi un concurent pe cinste pentru BMW 335i. Audi S4 este mai puternic cu aproximativ 30 de CP decat BMW 335i si poate ajunge de la 0 la 100 de km/h in 5.1 secunde.

Audi a anuntat ca cele doua variante de Audi S4 vor fi livrate incepand cu luna martie 2009.

ABN AMRO Bank îşi schimbă numele în RBS Bank România

ABN AMRO Bank îşi schimbă numele în RBS Bank Romania, de pe 15 octombrie, anunţă surse din interiorul
băncii, citate de Business Standard.

Royal Bank of Scotland, a doua bancă
britanică dupa active, care a preluat activitatea ABN Amro Bank România, devine astfel primul brand bancar
englez din piaţa locală. RBS a demarat încă din august procesul de rebranding, prin schimbarea denumirii companiei
de brokeraj din ABN AMRO Securities în RBS Securities. ABN AMRO, prezentă în România din noiembrie 1995, ocupă locul 12 în piaţă, în funcţie de active, cu un portofoliul cifrat la 1,8 miliarde de euro
.

Bursele europene nu au incredere in sommetul lui Sarkozy

Dupa modelul Bush, presedintele Frantei Nicolas Sarkozy vrea sa se implice in rezolvarea crizei financiare
de la nivel international si a propus organizarea unui sommet international. Sommetul se va desfasura pe structura G8, grupul celor mai industrializate state, dar vor fi invitate si alte state precum China, India, Africa de Sud, Mexic si Brazilia. Si alti lideri europeni, inclusiv din Marea Britanie si Germania, si-au exprimat supararea in legatura cu criza financiara, care nu a fost provocata de aceste state, dar a afectat aceste economii
.


Bursele europene au reactionat negativ la aceasta stare de incertitudine si au incheiat tranzactiile de marti in scadere, aceasta fiind a doua sedinta consecutiva de declin.


Sectorul bancar
a fost cel mai afectat, astfel actiunile bancii elvetiene UBS s-au depreciat cu 7,9%, iar cele ale Royal Bank of Scotland, cu 5,9%. Credit Agricole , cea de-a treia banca
din Franta ca valoare de piata, a numit doi noi directori executivi adjuncti, Jean-Yves Hocher si Bernard Maria, pentru a dezvolta activitatea de retail bancar. Actiunile au scazut cu 21 centi, sau 1,5 %, la 13.70 euro
.


De asemenea, titlurile companiilor din sectorul minier au pierdut din valoare. Actiunile Anglo American au inregistrat cea mai mare scadere dintre companiile incluse in FTSEurofirst 300, de 8,2%, in timp ce cotatia Rio Tinto a scazut 5,1%.


La sfarsitul sedintei de tranzactionare din 23 septemebrie indicele pan-european FTSEurofirst 300 a scazut cu 1,6%, la 1.108,54 puncte, dupa ce a coborat luni cu 2,1%. Indicele FTSEurofirst 300 a coborat cu peste 26% in acest an, dupa cinci ani consecutivi de crestere.Indicele FTSE 100, al pietei de la Londra, a coborat marti cu 1,9%, la 5.136,1 puncte, dupa ce atins pe parcursul tranzactiilor minimul de 5.076,3 puncte. Indicele britanic a pierdut 1,4% in sedinta de luni si este cu 20,5% sub nivelul de la inceputul anului 2008.


Bursa de Valori de la Paris a inchis pe rosu, a doua sedinta consecutiv, dupa ce indicele CAC 40 a scazut cu 1,98%, la 4.139,82 puncte, iar indicele Dax al celor 30 de actiuni-vedeta ale pietei germane de la Frankfurt a coborat cu 0,64%, fata de nivelul de la inchiderea sedintei de luni, la 6.068,53 puncte. Cei doi indici ai burselor rusesti, RTS al Bursei de Valori de la Moscova si Micex al Bursei Valutare Interbancare de la Moscova, au coborat cu 2,85% si, respectiv, 3,12% la finalul sedintei de marti.


Indicele IBEX 35 al bursei spaniole a pierdut marti 1,34%, iar indicele olandez, Amsterdam Exchanges, s-a depreciat cu 2,01%. Indicele bursei nordice, OMX Stockholm 30 Index, a avut o crestere de 0,30%, iar indicele bursei elvetiene, Swiss Market, a coborat cu 1,19%.

Comisia Europeană ar putea ieftini serviciile de roaming cu aproape 66%

Parlamentul European şi statele membre ale UE vor lua decizia finală cu privire la noile reglementări, care urmează să intre în vigoare de la 1 iulie 2009.

Călătorii ar putea plăti vara viitoare cu aproape două treimi mai puţin ca să trimită un mesaj de pe plajă sau ca să navigheze pe internet dintr-un bar din străinătate, potrivit propunerilor de reglementare publicate, marţi, de Comisia Europeană (CE), preluate de Reuters.

Planurile comisarului european pentru telecomunicaţii, Viviane Reding, extinde reglementările introduse în 2007 referitoare la scăderea costurilor serviciilor
de roaming, efectuarea şi primirea de convorbiri telefonice în şi din străinătate.

Propunerile reprezintă ultima încleştare dintre oficialii de la Bruxelles şi reprezentanţii industriei de telecomunicaţii, ai cărei şefi, cum ar fi Vodafone, spun că reglementările Uniunii Europene (UE) ar putea, în cele din umră, duce la scumpirea aparaturii de telecomunicaţii.

Operatorii spun că tarifele de roaming scad deja şi că este nevoie de flexibilitate.

Comisia Europeană afirmă că ieftinirea serviciilor de roaming va determina oamenii să facă mai multe convorbiri şi să folosească mai des serviciile de internet, ceea ce în timp va genera câştiguri mai mari pentru firmele de telecomunicaţii.

"Folosirea telefonului mobil în Uniunea Europeană nu ar trebui să coste
nejustificat mai mult decât acasă, indiferent dacă dai telefon, trimiţi un mesaj sau navighezi pe internet", a spus Reding.

"Trimiterea unui mesaj dintr-o ţară străină este încă semnificativ mai scumpă şi avem nevoie de o decizie politică prin care să fixăm limitele", spune preşedintele de centru-dreapta al comitetului parlamentar european pentru telecomunicaţii, Angelika Niebler.

"Consumatorii plătesc de 10 ori mai mult decât pe piaţa internă, ca să trimită un mesaj", atrage atenţia preşedintele socialist al comitetului parlamentar pentru pieţe interne, Arlene McCarthy.

Asociaţia companiilor de telefonie mobilă, care reprezintă operatori ca Telefonica, Orange şi Vodafone, afirmă că, de la introducerea în 2007 a limitelor pentru tarifele de roaming, rata de folosire a acestora a crescut cu 11%, iar veniturile au scăzut cu 26%.

Reglementările ar urma să fie revizuite în 2011, pentru a vedea în ce măsură consumatorii au obţinut o afacere mai bună sau dacă este nevoie de impunerea unei alte limite de preţ.

Rovinieta scumpeste transportul de marfuri

Transportatorii ar putea creste tarifele cu 20%, iar o parte din firme
ar putea ajunge in faliment deoarece revendicarile lor, printre care eliminarea rovinietei, nu au fost solutionate, a declarat marti, intr-o conferinta de presa, presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport, Augustin Hagiu.
Majorarile de pret
ar putea avea loc pana in perioada sarbatorilor de iarna. Firmele de transport solicita, printre altele, eliminarea platii rovinietei pentru drumurile nationale, asigurarea transparentei colectarii accizelor din carburant si monitorizarea de catre organizatiile patronale din transporturi
a utilizarii acestora pentru constructia si intretinerea de drumuri si legiferarea printr-o ordonanta de urgenta, dar si amenajarea parcarilor la standarde europene.
Hagiu a mai precizat ca pana in 2012 aproximativ 35-40% din firmele de transport licentiate nu vor mai exista.

Statul vrea sa dea bani mai multi si mai repede celor care au depus bani pentru Dacia inainte de '89

Ministerul Economiei
si Finantelor (MEF) va propune executivului sa acorde, in avans si la o valoare mai mare, despagubirile pentru persoanele care au depus bani la CEC inainte de 1989 pentru a-si cumpara o masina Dacia, a declarat miercuri ministrul Varujan Vosganian, citat de NewsIn. "Vom propune in sedinta de guvern un act normativ prin care sa devansam de la 20 decembrie la 30 octombrie 2008 plata despagubirilor pentru cei care au depus bani in vederea obtinerii unui autoturism Dacia. Am discutat cu presedintele Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) si cu directorul Trezoreriei si putem face acest lucru", a mai spus oficialul.
Ministrul a adaugat ca suma acordata ca despagubire va fi marita usor, de la 759,78 milioane lei la 760,62 milioane lei
, iar numarul beneficiarilor va creste de la 37.462 la 37.478 persoane.
"Este vorba in total de aproximativ 220 milioane euro
, suma care reprezinta o reparatie", a mai spus Vosganian.

Milioane de est-europeni se plâng că încălzirea locuinţelor este un lux

reşterea preţurilor la energie
a stârnit valuri de nemulţumire printre zeci de milioane de oameni din Europa de Est. Cei care locuiesc în apartamente foarte mici, "panel" sau "panelka", construite în comunism, trebuie să plătească sume exorbitante pentru întreţinere.

Ungaria are 645.000 de astfel de "panel", după numele panourilor de beton care formează structura acestor imobile colective din prefabricate, cu un sistem de încălzire învechit, construite de fostul regim comunist. Două milioane de oameni din totalul de zece milioane locuiesc în astfel de apartamente.

Pentru jumătate dintre bulgari care trăiesc în marile oraşe şi locuiesc în "panels", situaţia este aceeaşi.

În Polonia, patru milioane de familii trebuie să plătească pentru încălzire circa 70% dintr-o chirie medie. Guvernul acceptă să acorde deducţii de impozite numai pentru lucrările de izolare din exteriorul clădirii.

Salariul net mediu este de 570 de euro
în Lituania. În această iarnă, două treimi dintre lituanienii care locuiesc în apartamentele construite în comunism, trebuie să scoată din buzunare 165 de euro, cu 30% sau 40% mai mult decât anul trecut. Statul ajută numai 3,7% din populaţie, căreia îi dă 272 de euro.

În Slovacia, guvernul încearcă să controleze preţul la energie, înregistrându-se primele succese. Principalul furnizor de gaz, SPP, a cerut de două ori, fără succes, revizuirea preţului, cu o creştere de 20% din cauza inflaţiei mondiale.

În Cehia, în schimb, electricitatea şi gazul au devenit de două ori mai scumpe în ultimii ani. Nivelul de trai a crescut totuşi, salariul mediu fiind de 952 de euro, în comparaţie cu restul regiunii. Încălzirea pentru trei camere de 60 metri pătraţi într-un bloc din era comunistă costă 69 de euro pe lună.

Germania nu ar face faţă unei catastrofe majore

Daca s-a spus despre Romania ca in cazul unui dezastru nu ar face fata unei catastrofe, acelasi lucru se poate, in mod surprinzator, si despre Germania.

Mai multi experti au realizat un studiu care a fost publicat astazi in presa germana, studiu care arata ca Germania nu este pregatita adecvat pentru un dezastru major.

In cazul in care in timpul dezastrului s-ar intampla o pana majora de curent, dependenta Germaniei de energie
electrica nu ar putea sa asigure buna desfasurare a operatiunilor de prim ajutor, arata expertii. Mai mult, daca pana de curent ar putea dura
cateva zile, operatiunile de salvare asistate de calculator ar fi practic imposibile, intrucat "nu exista un plan de management al riscului", conform informatiilor de presa.

Fie că se dau 700 de miliarde de dolari, fie 700.000 de miliarde, criza ar putea rămâne nerezolvată

Fie democrati, fie republicani, mai multi senatori americani si-au exprimat indoielile cu privire la planul de iesire din criza imaginat de Henry Paulson, secretarul Trezoreriei.

"Fie ca dam 700 de miliarde, fie ca dam 700.000 de miliarde, criza ar putea ramane nerezolvata. Nu avem nicio garantie ca acest plan va functiona", a declarat senatorul Richard Shelby, exprimandu-si reticenta in ceea ce priveste planul Paulson.

Un alt senator, Jack Reed, nu intelege "de ce contribuabilii trebuie sa-si asume consecintele unor decizii luate de niste indivizii foarte bine platiti de pe Wall Street".

Planul Paulson prevede crearea unei structuri de fonduri publice in valoare de 700 de miliarde de dolari
destinate achizitionarii activelor non lichide ale bancilor.

Normele BNR ar putea reduce cu 10%-30% suma maximă ce poate fi luată de la bănciNormele BNR ar putea reduce cu 10%-30% suma maximă ce poate fi luată d

ea mai mare scădere va fi la creditele ipotecare luate în franci elveţieni, de minimum 10% şi de maximum 30%

Creşterea anuală a ritmului de creditare a scăzut pentru a doua lună consecutiv în august

Noile reguli de creditare impuse de BNR, care vor intra în vigoare peste circa două săptămâni, vor lăsa mulţi doritori de credite
ipotecare fără posibilitatea de a se împrumuta. Se estimează că suma maximă care va putea fi luată de la bănci pentru a cumpăra o locuinţă va scădea, în varianta optimistă, cu 12% la împrumuturile în euro şi cu 10% în cazul celor în franci elveţieni.

În acelaşi timp, pentru a doua lună consecutiv ritmul de creştere al creditelor luate de români a scăzut în august, ajungând la o apreciere totală de 50,4% faţă de perioada similară a anului trecut, de la o creştere anuală de 55,8% în iulie. Cel mai mult a crescut creditul în valută, moneda principală fiind euro, cu 62% faţă de august 2007, împrumuturile în lei
crescând şi ele cu aproape 39%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Guvernatorul Băncii Naţionale a declarat marţi că băncile ar trebui să se uite mai puţin la credite şi mai mult la investiţii. „Colegilor bancari le cer să fie prudenţi şi să îşi vadă lungul nasului în ceea ce priveşte creşterile de credite. Le solicit bancherilor să evite exuberanţa“, a spus Mugur Isărescu.

Scăderea aprecierii ritmului de creditare urmează să fie şi mai mare după intrarea în vigoare a noilor norme ale Băncii Naţionale a României (BNR), care vor limita accesul la sume mari, în special la creditele ipotecare. Dacă la creditele de nevoi personale este suficientă, de cele mai multe ori, extinderea duratei de rambursare a creditului pentru a te încadra în noile cerinţe ale BNR, la creditul ipotecar acest lucru nu este posibil. Unii brokeri de credite estimează că efectul noilor reguli de creditare impuse de banca
naţională ar putea fi scăderea cu 10%-30% a sumei maxime care poate fi împrumutată de un client pentru un credit ipotecar.

Astfel, cea mai mare scădere a sumei totale care poate fi împrumutată printr-un credit ipotecar de la bănci ar putea fi cu 30% mai mică pentru creditele în franci elveţieni, de 24% pentru cele în euro şi de 18% pentru cele în dolari, conform unui studiu al Kiwi Finance. Asta este varianta pesimistă. Conform variantei optimiste, suma maximă accesibilă va scădea cu 12% la împrumuturile în euro şi cu 10% la cele în franci şi în dolari. “În continuare, suma cea mai mare care poate fi accesată este în franci elveţieni, cu toate că împrumuturile în această valută vor înregistra cele mai mari scăderi ale valorii după implementarea noilor norme”, a declarat ieri Anca Bidian, directorul general al Kiwi Finance.

Prelungirea perioadei de creditare - o variantă improbabilă

Este de aşteptat ca băncile să găsească noi metode de a “îndulci” noile norme ale BNR, cum au fost până acum dobânzile promoţionale, de exemplu. Una dintre cele mai vehiculate variante este prelungirea duratei contractului de creditare de la 35-40 de ani în prezent la 50-60 de ani.

“Vedem o posibilă prelungire a perioadei de creditare de la 40 de ani în prezent la circa 60 de ani”, a declarat Bidian, care a precizat că sunt state în care se practică aceste durate de credite, printre care Marea Britanie şi Canada. Experţii bancari nu sunt însă de aceeaşi părere.

“Nu este o soluţie viabilă. Este o idee, dar nu credem că va putea fi pusă în practică. Nu credem că băncile străine care deţin majoritatea băncilor din România vor aproba o politică ce implică riscuri mai mari decât pe propria piaţă. Gândiţi-vă şi la speranţa de viaţă. Dacă cineva îşi ia un credit la 30 de ani şi îl plăteşte în 60 de ani, unde ajungem?”, au declarat pentru Gândul surse bancare
.