Cum se vinde ajutorul la Targul pentru IMM

Poate fi interesant un targ unde nu sunt de vanzare masini, pantofi, alimente, calculatoare, telefoane? Poate, si o dovedeste afluxul de vizitatori de la Targul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, care se desfasoara in aceste zile in Bucuresti, la Romexpo. "Dom'ne, toata lumea se ocupa de IMM-uri, exista minister, institute, fundatii", spunea ieri o doamna in fata unui stand al Centrului Roman pentru IMM-uri. I s-a raspuns ca ultimul proiect al acestei Fundatii se refera la introducerea unui display in Braille pentru a-i ajuta pe nevazatori chiar sa inceapa o afacere. De fapt, la acest targ de IMM-uri se fac oferte de vanzare: se vinde ajutorul, care si acesta este o marfa. Fundatiile obtin fonduri de la Uniunea Europeana sau alti donatori pentru a oferi gratuit programe de instruire in afaceri. Ideea donatorilor este ca, daca tot mai multi pun pe picioare o afacere, societatea ca intreg progreseaza, inclusiv donatorul. Altii vand direct ajutorul: cum sa intocmesti un plan de afaceri astfel incat banca sau donatorul (spre exemplu, UE) sa-ti ia in calcul cererea de finantare (am gasit "preturi de vanzare" de 500-1.000 dolari plus comision din suma care va fi obtinuta, sau 1.500 de dolari daca suma este mai mica de 100.000 dolari etc.); ce trebuie sa faci daca afacerea ta incepe sa scartaie (exista oferte la 300 de dolari ziua de consultatie pentru ca specialisti in arta managementului sa puna un diagnostic). Exista piata pentru sfaturi si stiinta altora despre cum se fac banii sau se recupereaza. Solutia in cazul partenerilor de afaceri neseriosi Ce faceti cand partenerul de afaceri intarzie sa va mai plateasca marfa pe care i-ati livrat-o? Apelati la o firma specializata de recuperare debite. Exista asa ceva si, desigur, nu e vorba de a angaja vreun recuperator cu bata si muschi, ci unul cu cap. "Stiinta recuperarii se bazeaza pe negociere si intr-un mod cat se poate de civilizat", spune Valeria Tomescu, vicepresedintele filialei din Romania a unei companii germane, Creditreform, care practica aceasta stiinta de peste 120 de ani. Firma se angajeaza ca, in baza unui comision de pana la 10% din suma obtinuta, sa recupereze din datorii doar daca creditorul nu a pornit actiune judecatoreasca impotriva debitorului. Din experienta, 70-80% din debitele care nu pot fi recuperate pe cale amiabila nu mai pot fi vazute inapoi nici daca se apeleaza la Justitie. Asadar, daca dupa o prima analiza se considera ca sunt cel putin 50% sanse de recuperare partiala, atunci incepe negocierea. Ni se spune ca sunt o multime de solutii, care pot fi gasite din discutii civilizate cu debitorul (care-si recunoaste datoria) - reesalonare, mai vinde ceva pentru a gasi bani, poate da inapoi o parte din marfa... Firma de recuperare cere ca pe timpul negocierilor sa nu intervina si creditorul; evident, acesta este consultat in legatura cu solutia care va fi aleasa. In general, recuperarile se deruleaza pe o durata de pana la un an, iar practic variantele care depasesc doi ani nu sunt luate in calcul. S-a constatat ca e mult mai usor sa recuperezi un debit "proaspat", cat mai apropiat de data de scadenta. Acum se primesc lunar, in medie, 100 de solicitari de recuperare. Cele mai multe cazuri sunt din zona comertului, cu distribuitori care nu-si onoreaza obligatiile. S-au facut si recuperari de la persoane fizice, care se angajasera sa plaseze produse cosmetice. Concurentul principal pe aceasta piata a recuperarilor este o alta firma cu vechime in meserie din Austria. Piata romaneasca are si pe acest segment potential, pentru ca, in definitiv, in orice afaceri pot aparea defectiuni. Riscul se reduce insa foarte mult cand stii cu cine faci afaceri, ce "bonitate" are acesta. Aceeasi firma germana ofera rapoarte de bonitate despre firme din tara si strainatate, rezultate din analiza datelor financiare ale firmei respective, dar si din investigatii proprii. Contra unei taxe de 50 de dolari poti afla la ce riscuri trebuie sa te astepti facand afaceri cu o firma "de 600 de puncte" (cu cat sunt mai multe, peste 200, cu atat bonitatea este mai slaba) din Romania, dar si din strainatate. S-au inregistrat cazuri in care firme romanesti au fost tepuite chiar si in Germania. Luati insa exemplul oamenilor de afaceri straini care practic nu pornesc o afacere daca nu stiu nimic despre partener. Si la acest capitol, oamenii de afaceri romani incep sa invete. Din cele 350-400 solicitari de informatii primite lunar, 40% vin de la firme