O strângere de mână de la Hollywood

Sunt aici pentru că este o provocare să văd industria filmului la nivel incipient, dar în plină dezvoltare” a declarat David Flynn de la
Agenţia United Talents. Agentul de la Hollywood este zilele acestea la Bucureşti, invitat la Festivalul de scurt şi mediu metraj NexT. Dacă marţi a fost prima zi de proiecţie a filmelor din competiţia manifestării, miercuri a fost prima zi de seminarii. Primii invitaţi: David Flynn, regizorul francez Nicolas Philibert şi Cristian Mungiu.

„Toată lumea ştie că existaţi, ceea ce e foarte important şi voi ar trebui să dezvoltaţi asta" a declarat, ieri, Flynn în cadrul seminarului său intitulat „Ce poate un agent să facă pentru un talent?”. Principala atribuţie a unui agent este să fie la curent cu tot ce se întâmplă în jur, susţine Flynn. Pe lângă munca de mediere a relaţiei dintre clienţi şi studiourile de producţie, un agent are ca atribuţie "introducerea de noi talente pe piaţă" şi lansarea acestora. Înainte de a ajunge să faci acestă meserie, există o lungă perioadă de practică: de la selectarea scrisorilor sau cumpăratul ziarelor până la momentul când devii asistentul unui agent. „E un fel de muncă de secretară. Singura deosebire este că asculţi toate conversaţiile telefonice.” În general un agent primeşte 10% din onorariul clientului
său. Flynn spune că de cele mai multe ori nu există contracte încheiate între artişti şi oamenii la costum (pentru că agenţii se îmbracă întodeauna în costum). „O stângere de mână valorează mai mult”.

Invitat să susţină un master-class de regie, Cristian Mungiu a ales, poate, cea mai bună soluţie. El a vorbit despre „4,3,2”, despre deciziile pe care le-a luat înainte să scrie scenariul dar şi în timpul filmărilor. Mungiu a explicat, proiectând secvenţe din film, o parte din soluţiile tehnice pe care le-a găsit pentru ca filmul să arate aşa cum îşi dorea. Că punctul său de vedere nu trebuie să fie vizibil, că filmul trebuie să se termine înainte ca povestea să aibă o concluzie, că perioadacomuniste nu trebuie să fie prea evidentă, că nu o să construiască decoruri sunt câteva din lucrurile pe care regizorul spune că le ştia chiar înainte să scrie scenariul. Un alt lucru a fost încercarea de a filma secvenţe lungi într-un singur cadru. Şi de la o secvenţă filmată „dintr-una” care durează 4 minute, la începutul filmului, au ajuns să filmeze 10 minute dintr-un cadru.

Venit în România pentru a-şi prezenta documentarul, Întoarcerea în Normandia, Nicolas Philibert, autorul succesului mondial Etre et avoir a susţinut un seminar şi la NexT. "Atunci când încep un film, cu cât ştiu mai mult, cu atât ştiu mai puţine", a declarat Philibert, în cadrul atelierului despre film documentar moderat de regizorul Alexandru Solomon. "Foarte adesea, documentarul este asimilat cu ziaristica, cu reportajul. Documentarul pe care îl vedem la televizor este un demers prin care divulgi ceva ce ştii, dar în privinţa cinematografiei documentaristice, este vorba strict de cunoaşterea subiectului, pe care să îl dezvolţi ulterior", a mai subliniat
regizorul.

Seminariile NexT continuă azi cu două prelegeri despre sound-design, iar vineri sunt programate discuţii despre importanţa festivalurilor şi despre “cum se poate vinde un scurtmetraj”.